Filoteea

Floare nepieritoare, Floare nepustiitoare, Mamă, a tuturor, Crin, Mângâietor, Marie, Bucurie, alinare-n veșnicie, Al Maicii Domnului, 8 martie infinit,  Fii binecuvantat, fii binevenit! Preasfântă Născătoare, a sufletelor curățitoare, Bucurie întăritoare, a păcătoșilor apărătoare, Bucură-te, de Dumnezeu dăruitoare  Maică, Marie, Împărăteasă, De Dumnezeu ai fost aleasă  Să fii mama lui Hristos,  Blândețea, numelui frumos, Mamă, Darul cel mai prețios. Este ziua mamei, ziua de frământ,  Dăm cadouri, flori, dăruim și-un gând, Ghiocei și brebenei răsar pe câmp,  Mamă, trandafirul cel mai scump, Ți-l dăruiesc azi, la mormânt! Mama, martie în  Cântec, Ne așteaptă, rând pe rând Să iubim, să plângem, să simțim cu har Viața nu-i pierdută,  Doamne, s-o trăim, dar nu în zadar ! Versuri: Filoteea

Ați uitat ??!! Nu cred, dar vă amintesc. Din 3 martie, începem Postul Mare. Postul de alimente, de cuvinte, de fapte rele, de patimi și păcate.  Vom fi alături de Hristos ? Vom posti 40 de zile împreună cu Hristos și ne vom lupta cu ispitele viclenilor vrăjmași văzuți și nevăzuți? Vom primi Pătimirea și Crucea Răstignirii împreună cu Mântuitorul?  Ne vom strădui,  ne vom ruga mai mult și vom simți cu toată ființa noastră dragostea Mielului lui Dumnezeu și iertarea . Începem pregătirea trupului și sufletului pentru a întâmpina Lumina Învierii.  Lumina Învierii pentru cei Vii și cei Adormiți, în comuniune continuă.  Iertați, de 77 de ori cate șapte. Nu vă temeți, nu fugiți de spovedanie.  Mărturisiţi-vă, pentru Sfânta Euharistie, pentru Lumina cea necreata.  Filoteea, păcătoasa, vă amintește cu toată dragostea duhovnicească:  suntem pe Calea cea adevărată! Căci Trupul si Sângele Domnului Iisus Hristos, nu-i o bomboană. E însăși Viața.  E focul ...

  Blândul meu, Bunule Iisus  Și eu, sunt unul dinte spinii, Ce fruntea-ți diafană, albă,  Cu patimi, ți-am străpuns,  Blândul meu, Bunule Iisus. Iisuse, Crinul dintre spini, Duceai  pe umerii goi, Crucea, de păcate  A întregii omeniri. Mergeai, tăcut, cu greu, îngândurat  Pe calea, ce ducea la moarte Purtai povara lumii  Plină de patimi, ură și păcate Priveai, iertand, mulțimea  Ce urlă și lovește Coroana, cu spinii ei, Ce-adânc te rănește ! Te doare trădarea, și-încrâncenarea lor, Nepăsarea, umilința, te mistuie, te dor. Sigur că ți-ai dori acum,  Să fii în cerul Tău,  Înconjurat de Tată,  De preamărita-ți slavă, Tu, Fiu de Dumnezeu. Mi-e sete! - pe Cruce ai strigat... La mine, spin, ce fruntea-ți  Fără milă, Ți-am însângerat,  Și te-am lăsat acolo Să mori, între tâlhari și chinuit, Iisus, Stăpânul lumii, Cu ei, eu, spinul,  te-am batjocorit. Și-acum te răstignesc mereu, Prin colbul vieții, cu păcatul greu, Dar,...

  Vas de lut,  Suflet înverșunat, înverșunat,  De ce mă judeci? De ce m-ai judecat? De ce nu ierți? De ce nu m-ai iertat?  Dă-te jos, din jilțul tău impunător,  Coboară, suflete, Și fă-te mic și iertător, Lasă  locul de judecător,  Lasă-l gol, lasă-l la Mântuitor  Suflete, chinuit în micimea ta, De ce crezi că ai dreptul De a mă judeca? Recunoaște, doar și tu ai greșit  Regreta, că sânge din sângele tău, ai urât,  Repara, ce mai poate fi reparat, Renunță, să nu fii în ceruri La fel de aspru judecat Nu judeca, sufletul care  Înainte de venirea ta  Pe lume, cu mulți ani a venit, Pe cea care de foc și de apă, Din fașă  și copilărie, te-a ocrotit Tăcând și plângând, Suferință a înghițit, Ca voi, același tată și mamă  S-aveti pân'la sfârșit, Și-un blid de mâncare, Și-încălțări, și haine, Și munte, și Mare, Cu dragoste, v-a dăruit Chiar dacă palme,  Blesteme și cuvinte grele a primit  Coboară, suflete, din jilțul ...

  Ce fac eu?  Acum, doar rugăciune și post, tăcere, rucodelie . Dintotdeauna m-am rugat pentru mine și cei dragi. Așa am crescut. Cu post, rugăciune, Cruce. Acum e diferit. Rugăciunea o înălț către Dumnezeu pentru toată lumea, păcătoși sau drepți. Datoare sunt Tatălui ceresc să port în rugăciune suflete, vii, trăitoare. Sau adormite în somnul vieții veșnice. La ce mă gândesc ?  Privesc.  Privesc și gândesc, la cum fuge timpul. Timpul fuge, și parcă nimic bun n-am făcut în mulțimea anilor trecuți. Sau cele bune săvârșite sunt mai puține decât cele rele înfăptuite. Câte zâmbete am așezat pe fețele celor de lângă mine? Câtă bucurie? Câte lacrimi, durere, suferință? Câte nopți nedormite? Sau câte nopți nedormite mi-au adus? Câte inimi și suflete am frânt, cu voință sau fără voință, știut și neștiut?   Câte rugăciuni de mulțumire am rostit către Cer ? Cât de mult sau puțin am mulțumit celor care mi-au întins o mână, în necazuri? Cât de mult am iertat? Sau cât de...

  55 de gloanțe într-o singură icoană Era 17 Martie 1944. Războiul civil umpluse de sânge toată regiunea. În Sfânta Biserică a Sfântului Nicolae câteva zeci de militari – unii spun că ar fi fost 55 de sufletele, împreună cu femeile și copiii lor – căutau refugiu, ca să se ferească de urgia războiului. Cineva însă i-a trădat. Înainte de zorii zilei s-au auzit primele împușcături. Răzvrătiții au încercat să spargă ușa de lemn a vechii biserici, dar a fost cu neputință. Atunci au început să tragă în rafale. Când au terminat cartușele, au spart în cele din urmă ușa și au intrat in biserică. Au rămas fără de glas la cele văzute. Nimeni dintre militari și dintre cei care erau înăuntru nu a suferit nici cea mai mică rană, ci toate gloanțele se aflau pe icoana Maicii Domnului, care împodobea catapeteasma. Singurul loc unde nu exista nici un glonț, era chipul Maicii Domnului care continua să-i privească pe toți cu aceeași dragoste... http://www.marturieathonita.ro/55-de-gloante-intr-o-singu...

Lunea are o deosebită semnificaţie. Deşi în accepţia curentă a calendarului civil ea apare ca prima zi a săptămânii, în realitate, liturgic vorbind, ea este a doua. Prima zi, conform referatului biblic, este duminica. Şi cum duminica aminteşte în primul rând de prima zi în care Dumnezeu a început creaţia lumii, a părut firesc ca Sfinţii Părinţi să rânduiască ziua de luni pentru a fi închinată primelor făpturi create de Dumnezeu înaintea lumii văzute, adică Sfinţilor Îngeri, ca mijlocitori între Dumnezeu şi om. De aceea, în slujbele zilelor de luni vom întâlni îndeosebi cântări închinate îngerilor. Nu întâmplător, ziua de luni este consacrată liturgic ca zi de pocăinţă. Acesta este şi motivul pentru care vieţuitorii din mănăstiri şi chiar unii credincioşi mai râvnitori aleg să postească în această zi, alături de zilele de miercuri şi vineri. De multe ori, acest post de luni este o expresie a pocăinţei personale, dar şi o manifestare a evlaviei faţă de îngerul nostru păzitor. Este de reţ...

  O rugaciune foarte puternica, care, daca este citita cu multa credinta are puterea sa alunge necazurile si bolile sa dezlege farmecele, blestemele si vrajitoriile. Inainte de a apela la puterea tamaduitoare a braului Maicii Domnului, crestinii trebuie sa mearga sa se spovedeasca, sa- si petreaca timpul lunea, miercurea si vinerea in post si rugaciuni, sa mearga la slujbe de dezlegari, iar duminica sa mearga la Biserica.  Sfantul brau se citeste in fiecare zi, iar alaturi de el se citeste si Paraclisul Maicii Domnului. Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te, ceea ce eşti plină de dar, Marie, Domnul este cu Tine, Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecului tău, că ai născut pe Hristos, Mântuitorul sufletelor noastre. Prea Sfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoşii, acum şi-n ceasul morţii noastre. Amin. Sub milostivirea ta, scăpăm, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, rugăciunile noastre nu le trece cu vederea în necaz, ci ne i...

  Rugăciunea care ne ajută în lupta cu duhurile rele și ne fereşte  de necazuri și vrăjmași sau  Rugăciunea ținerii in loc Rugăciunile începătoare  Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește‑ne pe noi. Amin.  Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni) Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne, miluiește. (de 3 ori) Slavă Tatălui și Fiului și Sfân...

  Unde nu este Dumnezeu, locul nu poate fi gol. Fă-i loc lui Dumnezeu în inima ta! Altfel locul, se umple de răutate. De necazuri, de minciună, de nevoi și neajunsuri, de ură și invidie, de clevertire si judecare, de boală și greutăți. Golul, se umple de vrăjmaș, cu toate ale lui ! Lipsa lui Dumnezeu, adică a dragostei de aproapele, a iertării, a sincerității, a smereniei, a răbdării, a milosteniei, aduce mâniile, certurile, violența și toate relele. Umpleți locul inimii, cu Dumnezeu !

Învățați-vă, să ascultați Cuvântul, Mântuitorului cel bun ! Și-n jur, de ar crăpa pământul, Vijelios, cu ploi, furtuni, de-ar bate vântul, Strigați: - Dă-mi, Doamne, să îți ascult Cuvântul, Doar Ție, blând Iisus, să mă supun ! Să ne-nvățăm, să fim statornici, În rugăciuni și rânduiala Ta, Să fim din ce în ce mai dornici, În ascultări, să fim mai spornici, Să învățăm, nu e ușor, să fim statornici Și să rămânem, doar așa. Iisuse, dă-mi o cunoaștere curată De rătăcire, dezlegată. Să mă înveți lucrarea toată, Întreagă, mintea-mi, să fie în ea. Să îmi arăți voința Ta, Să nu mai fac iar, voia mea. Arată-mi, pe deplin iubirea Și mă păzește de cel rău ! Să-mi înnoiești, prin ea simțirea, Spre Tine, să-mi ridic privirea, Arată-mi, pe deplin iubirea Și adevărul Tău, din ea. Acum, îngenuncheată,  Cu inima în rugăciune, fericită, Simt, că doar de Iisus sunt iubită ! Monahia, păcătoasa rătăcită,  Știu, că de El sunt păstorită,  Purtată pe brațe, la Izvor,  Doar de-al meu, slăvit ...

Gânduri  Mila și Harul Duhului Sfânt să fie cu noi, în veci, Amin! Ne naștem în închisoarea păcatului. Suntem botezați,  dar noi tot în celula păcatului rămânem. Dumnezeu, ne vede, ne aude, și pașii Săi îndreaptă spre suflete însetate și bolnave. În Răbdare,  cad lanțurile păcatului și primim libertatea. În pace și iubire, vine vindecarea sufletului care zboară spre cer, slăvind pe Dumnezeu.  Am căzut și am greșit. El m-a ajutat mereu pe cale, nu m-a lăsat niciodată biruită.  Doamne,  îți mulțumesc că ești,  că poți elibera suflete din robia întunericului ! Trăiesc, în pustia  din mijlocul lumii. Ai crezut, Doamne, în puterea mea și m-ai scos din Raiul pustiei obștești.  M-ai așezat în iadul pustiei din inima lumii.  Și-ai zis: poți, ia-ți Crucea și mergi cu ea pe Cale. Roagă-te, monahie păcătoasă, pentru sufletele din vâltoarea pustiei omenesti. Și mai multă rugăciune, cu bucurie împlinește, pentru sufletele adormitilor din iadul și rai...

În zori, de dimineață  Te-am chemat, Măicuța Sfântă, în zori, de dimineață,  m-am frământat în vis,  că tot mereu te-am supărat Și am gândit : așa o fi în cer, ca și în viață !? Te-am așteptat, dar n-ai venit, Că poate alții, mai necăjiți, Sărmanii, și ei mi te-au chemat. Mi-ai zis cândva, să-ngenunchez, la piept să strâng a Ta icoană, strigându-te pe tine, Preabuna mea Fecioară ! Că mă vei auzi  și îmi vei face multe bucurii! Că Tu doar mă cunoști,  ești singura care-mi zici -vino !, și niciodat' nu-mi vei striga:,, Străino!" Că nu sunt, pentru Tine, doar un nume și pot să-ți spun deschis cum și de ce la Tine vin, încă de la zămislire, Măicuța mea, știi bine că închid în inimă, al meu suspin. Te iubesc, Măicuță, și nici nu îndrăznesc  mai mult să-ți cer, acuma când îți scriu, în rugăciuni, iti spun mereu că te iubesc și-ți mulțumesc,  Nădăjduind, să nu ajung la tine prea târziu! Aștept,  oarecum îndepărtată,  pe acest țărm... al Lumii, ...

Iartă-mă, Doamne,  Primește și Darul închinării mele, Iartă-mă, Doamne, pe mine păcătoasa  Că îndrăznesc să mă ridic spre Tine,  Iartă, Doamne, o muritoare Ce stă la hotarul veșniciei  Dar, iată-mă, Doamne,  Că înaintea Ta stau cu închinare,  Iată-mă, Doamne, părtașa  Tainei dumnezeiești,  Iată-mă, Doamne,  Nevrednică chemată  La altarul Tău  Cu umilință să-mi aduc darul meu Și în taina Crucii să mă rog Prin Cruce, cu Tine să vorbesc, Crucea Ta, să fie rugăciunea mea. Iată-mă, Doamne,  Cruce vie a Fiului  Însetata de Apa cea Vie, Flămânda de Pâinea nemuririi, Înaintea Ta, stau cu închinare, Taina rugăciunii doresc să o găsesc, Altarul iubirii vreau să-l clădesc, Sfinților Tăi, mă rog și caut să urmez. Doamne, cum și eu trebuie să cresc chipul Tău în mine ? Doamne, cum și eu ca și sfinții trebuie să trăiesc? Doamne, cum și eu, trebuie în mine să te întrupez? Doamne, cum și eu, cu trupul Tău trebuie să mă unesc? Știu, doar M...

Ce am pierdut? Am pierdut prietenii, iubiri, vise, bucăți din mine. Am pierdut lacrimi. Multe lacrimi. De dor, de durere,  de dragoste, de abandon, de singurătate. Am pierdut cuvinte. Mi-au ieșit din suflet și n-am putut să le mai apuc. S-au risipit în zare. Am pierdut zile și am pierdut nopți, căutându-mă. Am pierdut zile și am pierdut nopți pentru alții, care știau cum să mă câștige.  Am pierdut faptele bune, de care nimeni nu-și mai amintește. Am pierdut și faptele rele, împrăștiindu-le pe cale.  Am pierdut momente, secunde, frânturi de viață. Am pierdut... Am pierdut îmbrățișări, mângâieri. Am pierdut speranțe și zâmbete. Am pierdut ce nu mi-a trebuit. Ca să văd că nu-mi trebuie. Am pierdut multe. Timpul, viața, oamenii, mi le-au luat. Pe unele le-am pierdut chiar eu, din neglijență sau din altceva.  Dar, am învățat să păstrez într-un colț de suflet oameni. Pe care să nu mi-i poată lua nimeni. I-am pitulat bine de ochii lumii. Lucruri. Pe care să nu mi le poată l...