Blândul meu, Bunule Iisus
Blândul meu, Bunule Iisus
Și eu, sunt unul dinte spinii,
Ce fruntea-ți diafană, albă,
Cu patimi, ți-am străpuns,
Blândul meu, Bunule Iisus.
Iisuse, Crinul dintre spini,
Duceai pe umerii goi,
Crucea, de păcate
A întregii omeniri.
Mergeai, tăcut, cu greu, îngândurat
Pe calea, ce ducea la moarte
Purtai povara lumii
Plină de patimi, ură și păcate
Priveai, iertand, mulțimea
Ce urlă și lovește
Coroana, cu spinii ei,
Ce-adânc te rănește !
Te doare trădarea, și-încrâncenarea lor,
Nepăsarea, umilința, te mistuie, te dor.
Sigur că ți-ai dori acum,
Să fii în cerul Tău,
Înconjurat de Tată,
De preamărita-ți slavă,
Tu, Fiu de Dumnezeu.
Mi-e sete! - pe Cruce ai strigat...
La mine, spin, ce fruntea-ți
Fără milă, Ți-am însângerat,
Și te-am lăsat acolo
Să mori, între tâlhari și chinuit,
Iisus, Stăpânul lumii,
Cu ei, eu, spinul, te-am batjocorit.
Și-acum te răstignesc mereu,
Prin colbul vieții, cu păcatul greu,
Dar, este încă timp
Să-mi las inima,
Să fie locu-n care, Iisus, v-a Învia.
Blândul meu, Iisus, prinde-mă de mână
Bunule, Iisus, nu te voi lăsa
Voi fi mereu cu Tine,
Iisuse, șterge-mi lacrima
Și să fugim din lume.
Ține-mă de mână, când îmi este greu,
Când ispita vine, ca o umbră mereu
Ține-mă de mână, la bine și la greu
Că doar Tu, ești Dumnezeul meu
Să mă treci mereu, biruitor,
Iisuse, să fii al meu ocrotitor
Și-n ziua necazului
Să văd mâna Hristosului.
Amin!
Versuri:
Maica Filoteea
Comentarii
Trimiteți un comentariu