Blândul meu, Bunule Iisus
Blândul meu, Bunule Iisus 
Și eu, sunt unul dinte spinii,
Ce fruntea-ți diafană, albă, 
Cu patimi, ți-am străpuns, 
Blândul meu, Bunule Iisus.
Iisuse, Crinul dintre spini,
Duceai  pe umerii goi,
Crucea, de păcate 
A întregii omeniri.
Mergeai, tăcut, cu greu, îngândurat 
Pe calea, ce ducea la moarte
Purtai povara lumii 
Plină de patimi, ură și păcate
Priveai, iertand, mulțimea 
Ce urlă și lovește
Coroana, cu spinii ei,
Ce-adânc te rănește !
Te doare trădarea, și-încrâncenarea lor,
Nepăsarea, umilința, te mistuie, te dor.
Sigur că ți-ai dori acum, 
Să fii în cerul Tău, 
Înconjurat de Tată, 
De preamărita-ți slavă,
Tu, Fiu de Dumnezeu.
Mi-e sete! - pe Cruce ai strigat...
La mine, spin, ce fruntea-ți 
Fără milă, Ți-am însângerat, 
Și te-am lăsat acolo
Să mori, între tâlhari și chinuit,
Iisus, Stăpânul lumii,
Cu ei, eu, spinul,  te-am batjocorit.
Și-acum te răstignesc mereu,
Prin colbul vieții, cu păcatul greu,
Dar, este încă timp 
Să-mi las inima,
Să fie locu-n care, Iisus, v-a Învia.
Blândul meu, Iisus, prinde-mă de mână 
Bunule, Iisus, nu te voi lăsa 
Voi fi mereu cu Tine,
Iisuse, șterge-mi lacrima
Și să fugim din lume.
Ține-mă de mână, când îmi este greu,
Când ispita vine, ca o umbră mereu
Ține-mă de mână, la bine și la greu
Că  doar Tu, ești Dumnezeul meu
Să mă treci mereu, biruitor,
Iisuse, să fii al meu ocrotitor
Și-n ziua necazului
Să văd mâna Hristosului. 
Amin! 
Versuri:
Maica Filoteea 

Comentarii
Trimiteți un comentariu