- Nasterea Maicii Domnului -

  Ceea ce Dumnezeu stie despre mine, este mai important decat ceea ce altii cred despre mine !  „În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea” (Ioan 16:33)  - Învaţă să-i aduci mulţumire şi laudă lui Dumnezeu -  Învaţă să rosteşti binecuvântări, şi nu blesteme „ Mă interesează ce gândește Dumnezeu. Restul sunt detalii. ”  Albert Einstein Psalmul 31 1. Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele. 2. Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleşug. 3. Că am tăcut, îmbătrânit-au oasele mele, când strigam toată ziua. 4. Că ziua şi noaptea s-a îngreunat peste mine mâna Ta şi am căzut în suferinţă când ghimpele Tău mă împungea. 5. Păcatul meu l-am cunoscut şi fărădelegea mea n-am ascuns-o, împotriva mea. 6. Zis-am: "Mărturisi-voi fărădelegea mea Domnului"; şi Tu ai iertat nelegiuirea păcatului meu. 7. Pentru aceasta se va ruga către Tine tot cuviosul la vreme potrivită, iar potop de ape multe

  Atunci când ești un om corect și-ți trăiești viața frumos și demn,   se vor găsi oameni care vor dori cu orice preț să-ți strice reputația, născocind cele mai urâte bârfe și idioțenii. Vor ține morțiș ca ceilalți să-și schimbe părerea despre tine, te vor răni și te vor jigni. Din acel moment când vei fi mai bun decât unii,  se vor găsi din ăștia care te vor invidia și-ți vor dori nefericirea. Îți vor zâmbi în față, iar pe la spate te vor înjunghia. Vor face tot posibilul să te vadă la pământ. Se vor bucura atunci când vei fi nefericit și vor fi triști când îți va reuși. Fiind un om împlinit,  unii nu vor suporta să te vadă zâmbind și vor ține morțiș să-ți strice pacea sufletească. Mereu vor spune că ei pot face unele lucruri mai bine, te vor învinui pe nedrept, vor arunca în tine cu cele mai urâte cuvinte. Așa sunt oamenii, nu suportă ca alții să fie fericiți atunci când ei suferă în tăcere, mereu au senzația că ceilalți au o viață mai ușoară decât ei, chiar dacă nu e așa. Oamenii su

  Pe - o coastă n'altă Brăzdată lin de vânt Unde stă -n tihnă , toată neființa Străbunii zac in recele mormânt, Având la Înviere , năzuința.... Mame și tați ,surori sau fii și fiice Bunici , mătuși sau simple cunoștințe Și-au făcut casă în tristul cimitir.... Cu un coșciug ,o groapă și o cruce. Din ce-au trudit, nimic n-au luat Doar faptele lor bune.... Tot ce au strâns ei le -au lăsat Ca sfântă pomenire. O palmă de pământ lucrat Cu -a frunții lor sudoare... O casă ,o grădină, un copac, Rămân fără valoare... Copiilor de la ,, oraș" li' ștearsă amintirea Și dau pe vreo câțiva bănuti Pământul, casa tot ce - aveau Trădându-le iubirea.... Și zac neputincioși umbriți De spini și buruiană..... N-au lumânări la căpătâi... Colivă sau pomană.... N-au Liturghii ,nici rugăciuni Nici lacrimi ,nici suspine Singuri rămân...ai nimănui, Fără de pomenire Ce suntem noi ....fost-au și ei Doar trecători prin lume Dar , mă întreb : vom fi și noi, Uitați prin cimitire??? Pr.Adrian Liviu Marina

  " Pentru durerile și lacrimile voastre Pentru durerile și lacrimile voastre. Pentru dorurile voastre. Pentru spaimele din noapte. Pentru disperările însingurate. Pentru genunchii prăbușiți pe cimentul rece din curtea bisericii. Pentru mâinile tremurânde sprijinite de zidurile bisericilor ferecate. Pentru inima înfiorată în miezul zilei la auzul clopotelor. Pentru noaptea cea mai luminoasă și mai tristă din an, poate din viață. Pentru emoția cu care ați primit din fața casei sau a scării lumina sfântă, ca și cum s-ar fi pogorât din cer anume pentru voi. Pentru șoaptele sau răcnetele din miezul nopții de Înviere când, ieșind pe balcon sau la poartă, ați cântat ”Hristos a înviat!”, dezamăgiți crunt că nimeni altcineva nu vă acompaniază. Pentru bucatele pe care le-ați gătit cu îndemânare și însuflețire, conștienți că nimeni altcineva nu va gusta din ele. Pentru masa împodobită ca de festin, convinși că nimeni nu va suna la ușă. Pentru ouăle roșii pe care, neavând cu cine să le

  ,, Cine ești , de unde vii Omule , tu poți să știi ? Unde mergi , ce soartă ai Poți tu seama ca să-ti dai ? În ce scop te- ai zămislit , Pe pământ , de ce- ai venit ? Și trăind , la ce trăiești Ce solie împlinești ? Tu ești mare , tu ești mic , Tu ești tot , tu ești nimic, Tu ești rău , dar ești și bun , Tu - nțelept și tu nebun. Toată viata o petreci Obosit în lupte seci În necazuri , în sudori , Ca să strângi , s- aduni comori . Și la urmă , cazi zdrobit , Pleci sărac cum ai venit . Și de- aici mister , abis , Viața nu- i decât un vis . " - Lucian Blaga " Omule " Foto - net

  Sfinților Cuvioși Macarie Romanul și Ioan Iacob Hozevitul de la Neamț, cu grăbire alergăm către voi, care v-ați nevoit întru monahicescul cin și care în țară străină și depărtată v-ați desăvârșit alergarea cea către Hristos, luați aminte la rugăciunile noastre, ale păcătoșilor care întru depărtată străinătate viețuim. Sfinților Părinți, care de multe și bogate roade ale Duhului v-ați învrednicit, în aceste locuri îndepărtate, fie-vă milă de sărăcia noastră sufletească și ne fiți lumină, călăuze, sfat și întărire înaintea potrivnicilor văzuți și nevăzuți. Când puterile noastre slăbesc din pricina multelor noastre neputințe, ca niște prieteni ai slăbănogului, ridicați-ne pe targa rugăciunilor voastre înaintea Milostivului Doctor al sufletelor și trupurilor noastre. Când inimile noastre sunt copleșite de viforul ispitelor, rugați-L pe Hristos să ne scoată cu mână tare și braț înalt din apele furtunilor sufletești, ca oarecând pe Petru, verhovnicul apostolilor. Când inimile noastre sunt

  ,, Noi, oamenii, suntem fiinte nefericite. Scormonim, cautam, vrem, suferim, cadem, si ingerii nevazuti care ne insotesc, ne curatesc, ne racoresc si ne zambesc. Ridicati-va, spun ei. Chiar daca ati cazut, nu conteaza, ridicati-va iarasi si iarasi. La capat ne asteapta Bucuria lumii. Sa mergem, sa inaintam, Hristos ne asteapta.'' Monahia Filofteia, Egumena Sihastriei Maica Domnului, de la Vrioulon

  Icoana „Maica Domnului - Regina Raiului” de la Lavra Pecerska, vindecătoare de boli sufleteşti şi dezlegătoare de blesteme. Icoana este din secolul XIX, are o vechime de peste 150 de ani şi în urma închinării şi a Sfintelor Masluri săvârşite la Icoană, s-au vindecat foarte mulţi bolnavi, mai ales aceia cu boli locomotorii şi suferinţe mintale. Icoana a fost purtată în case pentru alungarea duhurilor necurate. Rugaciune „Maica Domnului - Regina Raiului, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti izvorul milei, învredniceşte-ne şi pe noi, milostivirii tale. Caută spre robul tău (numele) cel păcătos. Arată-ţi puterea ta, Maica Domnului - Regina Raiului, ca totdeauna. Căci nădăjduind întru tine îţi strigăm, cum oarecând ţi-a strigat Gavriil, mai marele voievod al Arhanghelilor celor fără de trup: Bucură-te, Marie, cea plina de Har, Regina Raiului !

  „Nu voi sta liniștit până când Dumnezeu îmi va ajuta să ajung în fața Lui. Dar atunci când voi ajunge in fața lui Dumnezeu, doresc să fac și voi face ce am făcut și pe pământ. Mă voi ruga cu îndrăzneală, cu obrăznicie, cu nerușinare: iartă-i pe toți frații mei! Ori lasă-mă și pe mine cu ei în iad” . (IPS Justinian, "Justinian, Arhiereul care ne arată pasul lui Dumnezeu în Nordul României") Pictor: NELU GRADEANU

  Intrebare : Ce rugaciune, cate metanii si cat timp trebuie sa le savarsim pentru o raposata (un raposat), care abia si-a dat sufletul ? Raspuns : Trebuie sa rostim rugaciunea ,, Odihneste, Doamne, sufletul raposatei (raposatului ) roabei (robului ) tau (numele) si iarta-i orice greseala savarsita cu voie si fara de voie '' - de 12 ori cu 12 metanii dimineata ( dupa rugaciunile de dimineata) si seara ( dupa rugaciunile de seara) timp de 40 de zile . Din cartea ,, 1000 de intrebari si raspunsuri despre viata duhovniceasca '' - Sfintii Parinti

  "Doamne miluieste pe cei ce ma urasc, ma zavistuiesc si ma clevetesc! Nici unuia din acesti frati sa nu i se intample vreun rau pentru mine păcătoasa , nici acum, nici in viitor, nici in clipa mortii, nici in ziua judecatii. Ci, ma rog, Doamne, sfarma si destrama uneltirile diavolului, pentru ca stii, Iubitorule de oameni, ca acesta este cel ce-i ridica impotriva mea, Rogu-te, Dumnezeul meu, ca, precum nu m-ai pedepsit pe mine ticăloasa de cate ori am gresit si am alergat cerand iertare la milostivirea Ta, tot asa, si pe acesti sfinti, robi ai Tai, care ma vorbesc de rau, sa nu-i pedepsesti, ci sfinteste-i cu Duhul Tau cel Sfant!"

  Milostenia ta, folosește cel mai mult celor care se rușinează s-o ceară! Ajutorul umanitar si social, nu numai ca se face…intai, se simte. Intinde mana .. ajutand ! Si asa, iti asezi sufletul in palma celui aflat in furtuna. Aduci, astfel, raze de soare. Va vedea si el culoarea vietii, si-i vei face furtuna mai calma. De ce sa ajuti ? – Ca sa rupi tacerea, sa spargi peretii cu care iti impartasesti secretele, ca sa arati si altora ca : poti, daca iti doresti, sa mori frumos . De ce sa ajuti ? – Pentru ca nu poti opri efectele vietii. Pentru ca trebuie sa incerci sa iti elimini defectele si sa iti oferi calitatile si valorile umane, altora. De ce sa ajuti ? – Pentru ca nu poti sa platesti pe nimeni sa simta in locul tau, regretele. Pentru ca e jocul vietii tale, e rolul tau in care iti faci singur regulile si alegerile. Grupul social Kyrie Eleison, prin reprezentatntul sau - Monahia Filoteea, cu sprijinul Dl. Mihai Barbu, a oferit un carucior electric unei persoane cu dizabilitati loc

  Să cazi sub Cruce .. de Preot Sorin Croitoru Să cazi sub cruce nu-i rușine, Se cade-atât de des sub cruci.. E rușinos, să știi, creștine, Să nu mai vrei deloc s-o duci! Să cazi sub crucea ce te-apasă, E semn al unei mari răbdări: Ești omul care nu se lasă Nicicând de strâmtele cărări! Tu crucea nu ți-ai aruncat-o, Așa cum alții au făcut.. Precum Iisus tu ți-ai purtat-o, Și tot ca El tu ai căzut.. Acum nu afli mângâiere, Văzându-te neputincios.. Nu plânge, vei primi putere Și ajutor de la Hristos!

  SUNT FRUNZĂ Din teiul nalt mai pleacă-o frunză... Plutește-ncet către pământ, Se leagănă de dorul verii Și moare-apoi cu vara-n gând... O văd cum lin își duce zborul, E-o pasăre , e-un gând pribeag. De n-am s-o pun l-a mea inimă, Curând va putrezi în prag... Dar vântul o mai poartă-n zare, Mai vrea să-i prelungească clipa, Timid un fluture pe moarte, Îi împrumută ei aripa... O frunză sunt la ceas de toamnă, M-am rupt și eu din teiul vieții Și-acum plutesc pe-aripi de dor, În căutarea tinereții... Un fluture e-al meu copil, Ce-mi împrumută ades aripa, De drag îmi cântă-n primăvară, Cu dor să-mi prelungească clipa. La pieptul meu strâng frunze moarte, In fiecare anotimp, Simt sufletul în mine verde... Mă-ntreb dacă mai este timp? Munteanu Gabriela

  Îmi e atât de dor, de tine, Doamne... Poate, candva, Acolo-n veșnicia Ta Când ma vei lua, Răsări-va, pe buze păcătoase, Mănăstirea mea. Treptele mănăstirii mele, În suflet păcătos Le voi purta. Arată-te, Doamne, nu mă lăsa! Cu răbdare și umilință Te voi ruga, Vino, întru întâmpinarea mea. Un singur pas Către Tine, am facut Iar Tu, pe brațe m-ai tinut. Arată-te, Doamne, în acest ceas, Că viața mea, A apus, Și - atâta de puțină a rămas! Învață - mă, Doamne, Ce să fac? Alunec...în păcat! Mă lupt, mă zbat, Te vreau, Te chem, Aștept... și rabd. Monahia Filoteea, păcătoasa - 22.09.2020

  Trăia odată-ntr-o pădure, un pustnic tare cuvios, Se nevoia în rugăciune și mult îl îndrăgea Hristos, Și a primit un mare dar (dorit de orice muritor) Adeseori să i se-arate, chiar Îngerul său Păzitor! Stăteau de vorbă față-n față, ca doi prieteni minunați, Un Înger lângă un sihastru, cu dragostea de sus, legați! Dar într-o zi, în care moșul porni să caute bureți, Văzu în fața lui o ceată, cu câțiva vajnici călăreți. Și după ei, legat în lanțuri, mergea un hoț ce-a tâlhărit, Târât spre locul de pedeapsă, fiind la moarte osândit. Îşi zise cuviosu-n barbă, oftând, aceste cuvințele: “Aşa! Așa! Să-şi ia pedeapsa pentru purtările lui rele!” Şi începând din ziua aceea, când pe tâlhar l-a judecat, Prietenul său, cel din Ceruri, defel nu s-a mai arătat! Și s-a mâhnit, atunci, sihastrul, și s-a-ntrebat ce a greșit? N-a mai băut nici strop de apă, trei zile nu s-a mai hrănit, Plângea și se ruga fierbinte, nu-și amintea păcatul greu Ce l-a gonit pe Sfântul Înger și L-a mâhnit pe Dumnezeu! Văzân

  Viata este o lupta. Si fiecare clipa, ce se-ndeparteaza spre apus, o victorie. Si eu, sunt atat de infranta. Te port cu mine, Doamne, oriunde m-as afla. Sa ma pastrezi. Iarta-ma! Si eu, Te voi pastra. Sunt... eu ! Si sunt, dintotdeauna, a Ta !