Pustia

Pustia,

O aud strigându-mă, 

Pustia, 

Mă cheamă 

Pustia, mă vrea și mă vede

Îi este milă 

Și urmărește, 

Suflet pribeag, 

Să înfieze .

Pustia, se roagă la Domnul 

Și-i spune: ajută-mă, Stăpâne!

Ajută-mă, să înfiez Suflet beteag, 

Să-i dau din inima tăcerii mele,

Să-l văd curat și vindecat,

Să l văd o stea,

Ce luminează din Lumina Ta.

Facă ‐ se, Pustie, voia Ta,

Căci este și voia Mea!

Suflete multe ai înfiat,

Și Eu, te-am ajutat !

Te ajut și acum,

Cu acest Suflet 

Ce merge greu pe drum,

Înotând în patimi multe

Are un gând, căruia-i dă crezare:

Crede, în vindecare,

În mila și puterea Mea,

De-a face din rău, putred, bolnav,

Suflet sănătos, luminos, frumos .

Mereu, Doamne, am greșit 

Și am căzut 

Dar, Tu, m-ai ajutat pe cale

M-ai ridicat,

Nu m-ai lăsat biruită !

M-ai învățat să lupt, 

Să ies din întuneric, 

Cu răbdare, 

Să cunosc eliberare. 

Doamne, ajută-mă, te implor

Că eu, Te -am rugat, să cobor

Să mă ferești de mândrie 

Și de slava deșartă 

Ferește-mă, Doamne, 

Și scapa-ma, nevătămata!

În Iubire,  vindecarea !

În Pustie, înțelepciunea !

În Răbdare, eliberarea !

În Tăcere, rugăciunea !

În Pace, închinăciunea !

Versuri : 

Maica Filoteea

maicafiloteea08@gmail.com