Filoteea

  ,,Cei care simt greutatea păcatelor proprii, nu sunt atenți la păcatele aproapelui ! Învață, să faci bucurie altora din toată inima, și vei vedea câtă bucurie îți va dărui Dumnezeu. Dacă nu te străduiești să-i miluiești pe alții, nu vei supraviețui lângă Dumnezeu. Ține minte asta! Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut. E bun, blând și iertător. Te asteaptă. Dragostea Lui, pentru nevrednicul păcătos, este mai mare decât dragostea celui mai sfânt dintre sfinții Săi. Doar cei cărora le pasă de rădăcini, primesc și fructele dulci. Furtunile, vin și trec. Încă mai avem de înflorit, în ploaie și furtuni. Pentru tot ce ai vrut și ai visat, dar nu s-a întâmplat, într-o zi vei mulțumi lui Dumnezeu. Nimic nu este întâmplător și totul are sens. Nimic nu este incert și orice este posibil. Mergi în liniște, să nu trezești tăcerea! Fii lângă cel care... te doare. Împarte-ți pâinea, cu cei flămânzi.'' Filoteea, Monahia păcătoasă 23.05.2021

  Numele de acatist înseamnă, în limba greacă, o cântare în timpul căreia nu se șade, ci se stă în picioare sau în genunchi, această poziție a trupului exprimând sentimentul de recunoștință. Prin intermediul acatistelor, rugile ne sunt ascultate de către Dumnezeu prin mijlocirea unor sfinți. De aceea, cu toții ar trebui să avem un sfânt ocrotitor (cel al cărui nume îl purtăm ori de care ne simțim mai apropiat) și un acatist (preferabil recomandat de către părinte) pe care să îl citim la diferite trebuințe, și nu numai. Cel mai vechi acatist cunoscut, care este și cel mai des folosit în cultul ortodox, este Acatistul Bunei Vestiri, atribuit mai multor imnografi, de la Sfântul Proclu († 446), până la Sfântul Fotie († 893), patriarhii Constantinopolului. Introducerea lui în cult s-a făcut drept mulțumire adusă Maicii Domnului pentru apărarea minunată a cetății imperiale de atacurile năvălitorilor păgâni. Imnul acatist al Bunei Vestiri rămâne una dintre creațiile imnografice cele mai...

  Ușa vieții deschide, Raza soarelui, Spre tine tinde. Maica Maria, bucuria, Naște mântuirea. A dragostei icoană, Fără de sfârșit Binecuvantare, Smerenie, iubire, Aripă dăruită, De Dumnezeu, Înflorita. Trâmbița va suna Morții vor Învia. O, preaslăvita minune, Izvorul vieții, În mormânt se pune, Făptura s-a cutremurat Iadul s-a sfărâmat. Tâlharul, pe Cruce, Raiul a furat. Se umplu măsurile Se 'plinesc vremile. Calea muceniciei? Tipatul mutului În Marea vietii Judecata sufletului! Lucrători ucigași, În vie sălbăticita, Poruncă desăvârșită. Tatăl pe fiu, Mamă pe fiică, Frate pe frate... La moarte. Astea îs vremuri Ce le trăim! Dă - ți masca jos, Suflet, frumos! 30.05.2021 Maica Filoteea, păcătoasa

  Mi-e dor, mi-e teamă... Mi-e dor, de Tine, Doamne, Mi-e dor, de cer... De cuvintele Dumnezeiești, mi-e dor, Dă-mi, semn ! Mi-e dor, să cred, Mi-e dor, să iert, Mi-e dor, să iubesc omul, Mi-e dor, să sădesc pomul, Mi-e dor... Dar, cer : Ia-mă, la Tine, Doamne, Urcă-mă-n, Cer ! Păzește - mi aripile, Doamne, De păcat ! Aripile mele, frânte, pământești, Pe brațele Tale, părintești, Cu iertare, mi le-ai ridicat. Mi-e teamă, de cuvinte omenești, Mi-e teamă, de ispite viclenești, Mi-e teamă, de soră, Mi-e teamă, de frate, Mi-e teamă, de sângele vărsat, În moarte. Mi-e teamă, de ura din voi, Mi-e teamă, Doamne, De ce zace-n, noi. Maica Filoteea, păcătoasa, 27.06.2021

  Tu, Doamne, ești aici ? Ești ? Aici ? Da ?! Am renunțat la tot ce-am visat, Toate, cu ani în urmă, Ție, ți le-am lăsat. Am luptat, m-am zdrobit, Am obosit, am căzut, M-ai ridicat din păcat. Afară-s picuri mici, Cerul, pentr-o păcătoasă, Ai deschis! Stai lângă mine, Doamne, Nu mă lăsa! Dă-mi din puterea Ta, Să pot uita, să pot ierta, Nu mă lăsa, aduna-mi inima. Dă-mi odihna Ta, În toate fii, în viata mea. Tu, ești Marea mea Și pășesc pe ea. Plâng, suspin, În Tine cred, deplin. Chiar si-atunci când nu te văd, Chiar si-atunci când nu te simt, Ești lângă mine ne-ncetat. Ești, ai fost, vei fi Lângă mine, până-n veșnicii. Știu că ești aici și mă-nsotesti, Știu că ești aici și mă privești, Și mă aștepți, neobosit, Și orice pas voi face-n viata mea, Nu mi-l vei schimba. 30.06.2021 Maica Filoteea, păcătoasa

  Sufletelor dragi, Ne vom revedea, în veșnicii Lângă Domnul, când vom fi! Iar, de-acolo, niciodată Nu ne vom mai despărți. Nu lacrimi, ne cer ei. Păstrați-vă, mâhnirea ! Un singur lucru vor : Purtați-le-amintirea ! Prea repede și timpuriu Au mers în lumea de tăcere. Pentru cei, in urma lor lăsați, Suflete dragi, rămâneți veșnic vii, Iubirea noastră, va crește din durere. Ați mers și voi, Pe calea cea spinoasă A vieții pe pământ. Dar, pentru toți, moartea-i datorie, Și-o plătim...rând pe rând. Cu fiecare pas făcut, Ne ducem, spre mormânt ! Pământul, este-o scenă Pe care omu-apare. Își joacă rolul, Iar, mai apoi dispare. Făceți-vă lină, cea din urmă cale, Îngenunchind, rugând, Mai târziu înțelegi Ca și visele mor. Și tu, ești doar atât: un călător Pe-acest pământ, un trecător. O frunză-n vânt, un suflet zburător . 03.07.2021 Maica Filoteea, păcătoasa

  Vremea mea... e la amurg Pamantul, se deschide-ncet. Acolo, unde am cazut, Voi deveni cenusa. Vindecarea, e la Tine ! Doamne, asteapta-ma! Am cazut, Iisuse, ridica-ma, Curma-mi suferinta. Plang! Trimite-mi, bucurie. Fa-ma sa rad, copil nevinovat. Vindecarea, e la Tine! Doamne, intinde-mi Mana ! Cand a inceput viata mea, Intai... am ars. O torta, a fost povestea! Dar, mi-a inghetat inima. Vindecarea... de la Tine! Doamne,Tu, ai stins jarul ! Suflet prins in cerc de foc. Suflet viu, in trupul mort. Traind, intreband, Raspuns? Cautand, Cantand...plangand, Copil, dansand...m-am frant. Vindecare? A fost, voia Ta! Doamne, iarta-ma, pe mine, foc ! Iata-ma, azi... ! Rugandu-te, Iarta-ne-n veci, Primindu-ne ! Maica Filoteea, pacatoasa ... 06.07.2020

  Aș vrea... Aș vrea sa zbor precum un porumbel În universul Tău, spre alte zări, Să nu mai văd necazuri, supărări, Și nici copilărie plină de dureri. Aș vrea sa zbor în zări, ca porumbelul, Să locuiesc la poartă-n în raiul Tău, Acolo, unde suferința nu se simte, Că-i numai fericire de nescris. Acolo unde poarta nu se-nchide Că nu e noapte, e într-una zi. De soare și de lună nu-i nevoie, Că îngerii veghează ai Tăi copii. Aș vrea sa fiu și eu în temelia Cu 12 apostoli scriși în ea, Cu mucenici, cu sfinți, în zidăria Sfințită, de însuși Dumnezeu, cu mâna Sa. Se-apropie încet sfârșitul Și ziua-n care voi pleca. Căci în zorii dimineții, Iisuse, sufletul mi-l vei chema. Fi-voi gata oare, pentru-ntampinare, Auzind, această grea strigare? Știind că Mirele apare, Fi-va Filoteea, printre înțeleptele fecioare? Păcătoasa, Doamne, scrisă-n Cartea Vieții? Ca-n ultima dimineață a dimineții, Sufletu-mi ieșind pe porțile cetății, Să văd, în agonia morții, Veșnicia Vieții? 06.07.2021 Maica Filot...

  Omule, Adu-ți aminte, să vorbești ! Adu-ți aminte, să iubești ! Adu-ți aminte, să zâmbești! Adu-ți aminte, să trăiești ! Fă-ți timp, pentru tine ! Fă-ți timp, pentru bine ! Fă-ți timp, pentru mine ! Dă-i timp... pentru sine ! Dăruiește, și-ndulcește suflet amărât . Tămăduieste, și-nflorește suflet umilit. Nu privi, tăcut și rece Omule, pe zi ce trece, Nu fi trist și obosit. Nu fi cerșetor de clipe, Într-un colț, prin parc retras . N-aștepta să-ți treacă timpul, Cel puțin, care-a rămas, Nu mai zăbovi, un ceas ! Nu mai regreta trecutul, Și-acea goană, după vânt... Nu fi cerșetor de clipe ! Ești un răsărit de soare, Nici acum, n-ai înțeles?? 18.07.2021 Maica Filoteea, păcătoasa

  Cum ai fost azi, suflete? Așa cum ești, mergi la închinat ! Mergi la Cruce, suflet Frânt și apăsat, plin de păcat, Atât de obosit și - ngândurat. Așează - ți acolo, povara toată, Lacrimi lăsând de fiecare dată, De pe genunchi ridicându-te , Vei fi odihnit, iertat, eliberat! Sfânt ești, Doamne, Totul ți - aparține Iisuse, nimeni nu-i ca Tine. Vrednic ești, în veci, De lauda ce ți - o pot cânta, Vrednic ești, în veci, De-nchinarea mea. Nevrednica sunt, toată viața-mi, De Tine, Iisuse, Și de mântuirea Ta. Suflet schimbător, Prin lume trecător, Mereu ai așteptat O mână, întinsă O inimă, deschisă. Amintește-ți mereu, Că tot ce ai, E de la Dumnezeu. 18.08.2021 Maica Filoteea, păcătoasa