Nemarginita, dragostea mea
Iisuse,
Dragostea mea nemărginită,
Sa-mi asez capul pe pieptul Tau
Să - ti simt mâna prin părul meu.
Să simt, cu fiecare suflare a mea,
Dragostea nemărginită, a Ta.
Când nici nu mai existam,
La mine, stiu, te gândeai
Dumnezeul meu, dragoste - mi purtai.
Când nici nu mai respiram,
Viață, Tu, mi-ai suflat,
Nemărginita-ți dragoste, mi-ai arătat.
Când eu rătăceam, nelinistit mă căutai
Cu dragostea-ți în gând,
Alergai spre mine, plangand.
Chiar de n-am meritat
Nemărginita-ți dragoste, mi-ai arătat.
Nu-i ceață prea deasă, nici munte prea-nalt,
Nici vale prea joasă,
Iar si iar să mă găsești.
Nici un zid nu-i prea tare
Să ajungi, la pacatoasa-ți floare,
Pustia, să-i așterni la picioare.
Nemărginită, dragostea mea!
Iisuse, așează-te pe scaunul de catifea,
Să te vad acolo as vrea
În umbra dimineților reci
Cand tremur, privind în gol,
In furtuna, gandurilor seci.
Mai, 2022
Comentarii
Trimiteți un comentariu